In drum spre China – 2011.09.06
In sfarsit am reusti sa luam un loc, sa ne conectam ACER-ul la un wireless si sa va scriem mesajul asta…
De cand am coborat din trenul care ne-a dus la Istanbul lucrurile au mers struna, mai putin cele legate de comunicatii. Am reusit sa lasam bagajele la “nasul” nostru in cuseta, astfel incat nu am platit nimic pentru toata ziua si nu a trebuit sa ducem grija bagajelor. Domu’ Gigi a fost eroul primei noastre zile de expeditie! Am reusit sa ne plimbam prin Istanbul si in partea Europeana si in cea Asiatica, Tibi stia deja orasul si ne-a fost usor sa ne orientam.
Seara am ajuns in piata Taxim si la turnul Galata, apoi destul de grabiti am plecat sa ne recuperam bagajele. In centrul Istanbului, in zonele cu cladiri mai mici am incercat sa folosim si telefonul prin satelit, am reusit doar sa primim mesajele de la voi pe podul care face legatura dintre continente: Multumim!
Dupa ora 9 am negociat la 55 USD o calatorie cu taxiul din gara pana in aeroportul Sabiha Gokcen, o calatorie de 43 km printr-un oras cosmopolit, intins, aglomerat si cu o infrastuctura de invidiat. Aeroport secundar pentru metropola, Sabiha este de vreo doua ori mai mare decat Otopeni-ul.
Ca si anul trecut, pe gresia aeroportului ne-am imprastiat toate bagajele, incercand sa luam pe noi cat mai multe si sa ne incadram cu bagajele. Spiritele bune au lucrat pentru noi, induplecandu-le pe doamnele de la AIR Arabia surplusul nostru de bagaje: 33 de kg, dintre care vreo 10 in plus pentru fiecare bagaj de cala, o gramada de lucruri pe noi si o geanta de “laptop” de 6.8 kg plina cu echipamente electronice :D. Pe scurt, am zambit frumos si ne-au scutit de 330 de Euro. Multumim AIR Arabia si doamnei care a inteles ca plecam in Himalaya! Cand o sa putem uploada, o s-o vedeti pe domnisoara eroina celei de-a doua zile.
Nu ne-a venit sa credem ca am trecut cu bine de etapa bagajelor si a legaturilor rapide pana la aeroport. Zborurile au fost placute, aproape 4 ore fiecare, dupa ce ne-am dezbracat de gore-tex-urile si polarele aferente si ne-am dat jos bocangii am putut respira si transpira in voie, astfel incat am dormit in nestire ambele curse: si pana la Sarjah, in EAU, si pana aproape de Kathmandu.