Ultima zi de vizitat in Kathmandu – 2011.09.10
Ai idee cate lucruri interesante poti sa vizitezi in Kathmandu? Ai idee cate dintre ele nu miros in nici un fel? Iti spunem noi: Nici unul dintre ele!
La 7:00 AM ne-am trezit, mai devreme ca de obicei, am coborat ca sa luam laptopul de la descarcat Win XP si VMware, si ca sa fim eficienti am luat si micul dejun. Intre 2 inghitituri am instalat si un Windows, asa ca pe la 9 eram aproape gata. Inca niste setari, descarcarea unor poze, nervi cu Thuraya – inca nu merge cum ar fi trebuit – iar la ora 10 am plecat intr-un tur de oras, cu un sofer si un ghid oferiti de agentie.
Am vazut templele hinduse, am vazut stupe budiste, cimitire, locuri de incinerare a mortilor, ateliere de pictura, toate acestea condimentate cu multa lume, agitatie, zgomot si miros pe masura. Miros pentru ca in Kathmandu nu exista un serviciu de salubrizare, astfel incat gunoiul este aruncat in rau, in zonele “verzi” sau pe arterele desfundate, ferite de ochii turistilor. Printre aceste gunoaie pasc linistite vacile sacre ale hindusilor, cainii dorm bine mersi, cativa copii cauta ce mai poate fi refolosit. Din cand in cand un preot hindus trece printre toate acestea in drumul sau spre templu…
“Ne place” ca toti ne cer bani: O plimbare cu risca, o poza, un taxi, hasis, marijuana, suveniruri, haine contrafacute? Tot ce NU ne-am putea dori ne este oferit la tot pasul “but for a very good price, Sir!”
Printre putinele lucruri frumoase si relativ accesibile sunt cartile cu si despre munti, dintre care ne-am achizitionat cateva pentru a le citi in Base Camp in timpul zilelor de furtuna. Ne place ca totul se negociaza, de fiecare data cand reusim o reducere ne facem calculul cu cat am scos mai bine: in general, intre 20 si 30% e posibil si din cate am observat cel mai bine e sa cauti in cat mai multe locuri. Uneori diferenta de pret pentru care mai si negociezi poate sa fie si 100% – cel putin la carti.
Dupa vizitele din Kathmandu si Patan (orasul de la sud de capitala, vestit pentru templele sale budiste intrucat este singurul oras oficial budist din Nepal) si o “savurarea” unei sticle aromate de Cola – cu capacul si marginea sticlei pline de rugina – ne-am intors in partea de vest a orasului Kathmandu pentru a vedea templul Maimutelor. La apus, de la inaltimea celor 356 de trepte ale sale capitala se vede in toata dimensiunea sa, mai curata si mai linistita insa la fel de aglomerata.
Foarte multi caini, putine maimute – dar agresive – turisti putini, mai mult localnici credinciosi. La intoarcerea spre casa am cautat crematoriul pentru cateva cadre specifice incinerarii mortilor hindusi, insa fara succes: poate mai avem o sansa la intoarcerea din expeditie…
O scurta plimbare de seara in Kathmandu ne-a facut sa revenim cu gandurile doar la expeditia noastra – revederea colegului nostru medic din Korjenevskaya ne-a facut sa ne gandim la cat de dur poate fi muntele si cat de multa grija va trebui sa avem, atunci cand vine vorba de altitudine. [Mai exact, ne-am intalnit cu medicul expeditiei de anul trecut, cel care l-a ingrijit pe Radu – cel care urla de o frumusete rar intalnita in Base Camp, pe Moskvina Glacier!]
In final am stabilit si eroina zilei de astazi, careia ii multumim… pentru faptul ca exista si ca REZISTA, REZISTA, REZISTA! Et voila, la pièce de résistance: