3rd time in Base Camp – 2010.08.07

Dimineaţă ne trezim greu, slăbiţi. Vremea de afara e oribilă. Vânt, ceaţă,viscol. Cât noroc am putut avea, ieri era o vreme superbă, astăzi oricum nu mai contează. De data asta alegem varianta scurtă pentru a coborî.

Nu mai trecem prin câmpul de mine, alegem să coborâm pe panta abruptă. Strângem repede corturile, înghiţim ceva fructe confiate şi dăm bice la vale spre tabăra de la 5300 m. Primul obstacol e o coardă fixă ce are rolul de a sări o crevasă şi de a trece peste un pasaj abrupt. Nu avem hamurile cu noi, deci improvizăm. Primul ce actionează e Tibi. Ia coarda în mână şi deodată rămâne fără sprijin, căci cuiul de gheaţă iese. Rămânem stupefiaţi. Încercăm să rezolvâm situaţia, punem cuiul în alta gaură, facem şi un nod Abalakov de siguranţă, supervizaţi îndeaproape de Bob şi Katerine. Şi toate astea într-o poziţie incomodă, cu risc de căderi de pietre, şi cu ceva oameni în spate aşteptând să rezolvăm situaţia.Apoi ne dăm liniştiţi toţi pe coardă. Coborârea până la tabăra de la 5300 m nu pune probleme, doar ceva crevase de trecut şi zăpadă moale Iar de la 5300 m la 5100 m e doar un pas.

Aici am refăcut rucsacii şi sunt puţin mai grei. Coborâm încet spre basecamp, obosiţi, dar încântaţi de performanţele noastre.
Ajungem după-amiază pe la 17.00 în base camp, desfacem, iar apoi ne intalnim la bar la o binemeritată bere, ceai etc.
Aventura de zilele astea se termină într-o atmosferă frumoasă, de veselie şi de prietenie.